Introducere, Детальна інформація

Introducere

Categoria de putere, in mod deosebit cea de putere politic\x0103, a constituit \x015Fi constituie obiectul de cercetare a tuturor disciplinelor teoretice cu caracter politic. Dreptul constitu\x0163ional ca \x015Ftiin\x0163\x0103 politic\x0103 \x015Fi juridic\x0103 in acela\x015Fi timp, nu numai c\x0103 nu poate ocoli, dar nici nu poate fi imaginat f\x0103r\x0103 acest mare capitol referitor la puterea politic\x0103 la modul in care aceasta ia na\x015Ftere \x015Fi se realizeaz\x0103 potrivit dispozi\x0163iilor normative \x015Fi a tradi\x0163iilor unui popor, ale unei societ\x0103\x0163i. Numai c\x0103 aceast\x0103 \x015Ftiin\x0163\x0103 nu cerceteaz\x0103 intreaga problematic\x0103 a statului, a puterii politice in general. Foarte multe probleme referitoare la stat sunt analizate de alte ramuri ale \x015Ftiin\x0163elor politice, precum teoria general\x0103 a statului, istoria ideilor politice, filosofia politic\x0103, sociologia politic\x0103 etc.

In aceast\x0103 lucrare ne-am propus ca obiectiv clarificarea conceptelor de putere politic\x0103 statal\x0103, a elementelor \x015Fi func\x0163iilor sale, a structurii de stat \x015Fi formele de guvernare, a organiz\x0103rii conducerii societ\x0103\x0163ii potrivit principiilor separa\x0163iei puterilor in stat \x015Fi a analizei cat mai complete a modului de organizare \x015Fi realizare a puterii intr-un anume stat.

No\x0163iunea de putere

In sens sociologic \x015Fi aparent tautologic, puterea desemneaz\x0103 ansamblul sau sistemul rela\x0163iilor de putere constituite intr-o societate istorice\x015Fte determinat\x0103, exprimand autoritatea pe care un individ sau un grup de indivizi o are asupra altora pentru realizarea unui scop comun, asumat de membrii colectivit\x0103\x0163ii sau impus acestora de c\x0103tre cei care exercit\x0103 puterea.1

Aceast\x0103 defini\x0163ie implic\x0103 urm\x0103toarele preciz\x0103ri:

Puterea nu este o simpl\x0103 posibilitate a omului in raport cu lumea exterioar\x0103 lui, ea nu este o simpl\x0103 rela\x0163ie intre om \x015Fi om, intre om \x015Fi un obiect sau fenomen. O astfel de rela\x0163ie poate exprima, cel mult, putin\x0163a omului de a intreprinde ceva in ambian\x0163a sa, nu ins\x0103 autoritatea lui in raport cu al\x0163ii;

Autoritatea exprim\x0103 atat ideea de for\x0163\x0103, puterea de a comanda, de a dispune \x015Fi de a impune, cat \x015Fi cadrul institu\x0163ional prin care aceast\x0103 idee se materializeaz\x0103, se obiectiveaz\x0103;

Puterea este un fenomen rela\x0163ional: dezv\x0103luirea esen\x0163ei puterii nu este posibil\x0103 dac\x0103 facem abstrac\x0163ie de subiectul puterii ( guvernan\x0163ii ), de obiectul ei ( guverna\x0163ii ) \x015Fi de mijloacele sau metodele intrebuin\x0163ate pentru realizarea puterii, adic\x0103 de raportul existen\x0163ei intre constrangere \x015Fi convingere. A\x015Fadar, puterea este o for\x0163\x0103 care preexist\x0103 formelor de manifestare, ea este o energie social\x0103 in stare latent\x0103. “ Sesizarea ” puterii \x015Fi a esen\x0163ei ei devin posibile numai ca urmare a exterioriz\x0103rii acesteia intr-un cadru rela\x0163ional;

Scopul puterii poate fi deliberat, asumat de c\x0103tre cei asupra c\x0103rora se exercit\x0103 puterea sau dimpotriv\x0103, unul impus, resim\x0163it ca presiune exterioar\x0103, ca form\x0103 alienat\x0103 a idealului social. Dup\x0103 caz, scopul puterii asigur\x0103 stabilitatea raportului dintre guvernan\x0163i \x015Fi guverna\x0163i sau, dimpotriv\x0103, determin\x0103 sau intre\x0163ine tensionarea lui. In fine, explic\x0103 mijloacele la care recurge puterea pentru a se inf\x0103ptui. El explic\x0103, de asemenea, starea existent\x0103 in interiorul societ\x0103\x0163ii: complementaritatea dintre putere \x015Fi voin\x0163a grupului sau neutralismul lor static \x015Fi poten\x0163ial exploziv:

In general prin conceptul de putere se desemneaz\x0103 capacitatea de a impune propria voin\x0163\x0103 ori de a o exercita fa\x0163\x0103 de al\x0163ii.

Ca raport de domina\x0163ie puterea se institu\x0163ionalizeaz\x0103 mai intai in familie (pater familias), intr-o institu\x0163ie ori organiza\x0163ie (consilii de administra\x0163ie), in \x015Fcoal\x0103 (profesorul), in societate (autorit\x0103\x0163ile puterii statale parlament-guvern etc.).

A\x015Fadar puterea este mijlocul prin care se men\x0163ine ordinea, intervine pentru a respecta propor\x0163iile sociale, pentru asigurarea “binelui comun”.

Iat\x0103 de ce Alexandru Vl\x0103hu\x0163\x0103 in “Ganduri” scria c\x0103 “adev\x0103rata m\x0103sur\x0103 dup\x0103 care se judec\x0103 orice putere: cat bine a adus pe lume, nu cat zgomot a f\x0103cut”.

Din punctul nostru de vedere, intereseaz\x0103 puterea la nivelul macrosocial, acea putere care, in exercitarea ei, se intemeiaz\x0103 pe identificarea realit\x0103\x0163ilor, cunoa\x015Fterea \x015Fi promovarea unor valori \x015Fi ajutorul cet\x0103\x0163enilor care o accept\x0103 \x015Fi recunosc in vederea asigur\x0103rii interesului general.

In concep\x0163ia profesorului I. Deleanu “ puterea desemneaz\x0103 ansamblul s\x0103u, sistemul rela\x0163iilor de putere constituie intr-o societate istorice\x015Fte determinat\x0103, exprimand autoritatea pe care un individ sau un grup de indivizi o are asupra altora pentru realizarea unui scop comun, asumat de membrii colectivit\x0103\x0163ii sau impus acestora de c\x0103tre cei care exercit\x0103 puterea ”.

Cunoscutul autor francez G. Burdeau, prezenta puterea ca fiind “o for\x0163\x0103 in serviciul unei idei, o for\x0163\x0103 n\x0103scut\x0103 din con\x015Ftiin\x0163a social\x0103, destinat\x0103 s\x0103 conduc\x0103 grupul in c\x0103utarea “binelui comun”  \x015Fi capabil\x0103, la nevoie, de a impune membrilor atitudinea pe care ea o comand\x0103”.

Profesorul I. Deleanu surprinde urm\x0103toarele aspecte legate de putere:

Puterea reprezint\x0103 nu numai “ideea de for\x0163\x0103, puterea de a comanda, de a dispune \x015Fi de a impune”, dar \x015Fi “cadrul institu\x0163ional prin care aceast\x0103 idee se materializeaz\x0103”;

Puterea se exercit\x0103 pentru realizarea unui scop comun ori pentru exercitarea unuia impus de guvernan\x0163i. Scopul puterii a\x015Fadar, determin\x0103, ori statornicia rela\x0163iei guvernan\x0163i-guverna\x0163i sau dimpotriv\x0103, incordarea ori amplificarea acestuia. In func\x0163ie de raportul in care se afl\x0103 subiec\x0163ii puterii se explic\x0103 \x015Fi mijloacele folosite pentru exercitarea ei;

Aspectul social al puterii este determinat de faptul c\x0103 puterea se exercit\x0103 numai in cadrul rela\x0163iilor sociale “in lipsa puterii societatea este un corp inert, ea este incapabil\x0103 s\x0103-\x015Fi satisfac\x0103 ra\x0163iunea de a fi”, puterea este deci “o condi\x0163ie a ordinii sociale \x015Fi a apropierii idealului comun, libertatea \x015Fi binele nu sunt posibile decat intr-o asemenea ordine”.

No\x0163iune de putere politic\x0103

Orice fapt social poate dobandi semnifica\x0163ie politic\x0103. Fenomenul politic este o calitate care poate fi ata\x015Fat oric\x0103rui fapt social, dac\x0103 inl\x0103untrul universului social dat acel fapt poate fi interpretat ca fiind politic. Aceasta nu inseamn\x0103, binein\x0163eles, c\x0103 totul este de domeniul politicului; inseamn\x0103, ins\x0103, c\x0103 totul este susceptibil de politizare. Calitatea politic\x0103 este deci acea dimensiune care se ata\x015Feaz\x0103 oric\x0103ror fapte, acte sau situa\x0163ii in m\x0103sura in care prin aceasta, se exprim\x0103 existen\x0163a unui grup uman, rela\x0163iile de autoritate \x015Fi de conformitate stabilite in vederea unui scop comun.

Nu exist\x0103 fapte sociale politice prin ele insele, independent deci de aprecierea lor ca atare. Exist\x0103 ins\x0103 fapte politice “oficializate” intrucat sunt s\x0103var\x015Fite intr-un cadru institu\x0163ionalizat (de exemplu alegerea sau revocarea deputa\x0163ilor, investirea guvernului de c\x0103tre parlament, dizolvarea parlamentului  de c\x0103tre Pre\x015Fedintele Republicii, suspendare din func\x0163ie a Pre\x015Fedintelui Republicii de c\x0103tre parlament).

A\x015Fa cum am ar\x0103tat anterior, puterea este caracteristic\x0103 oric\x0103rei colectivit\x0103\x0163i umane. Rolul ei in societate este argumentat prin lipsa conformit\x0103\x0163ii tuturor membrilor s\x0103i fa\x0163\x0103 de reguli \x015Fi legi. Puterea este cea care orienteaz\x0103 societatea spre anumite scopuri, dirijeaz\x0103 \x015Fi men\x0163ine starea de func\x0163ionare a societ\x0103\x0163ii. Deci, puterea politic\x0103 apare “cand comunitatea uman\x0103 devine societate, cand cei care o alc\x0103tuiesc au con\x015Ftiin\x0163a de apartenen\x0163\x0103 la acea colectivitate”.

Procesul con\x015Ftiin\x0163ei sociale a fost, fire\x015Fte, indelungat \x015Fi extrem de anevoios. El s-a aflat mereu sub presiunea unei multitudini de factori materiali \x015Fi spirituali, interac\x0163ionand spre producerea aceluia\x015Fi rezultat: formarea con\x015Ftiin\x0163ei.

Incercarea de reduc\x0163iune sau feti\x015Fizare a unora dintre factorii care au declan\x015Fat \x015Fi intre\x0163inut procesul acestei deveniri, nu poate decat fi expresia unei m\x0103rginiri deliberate sau accidentale.

A\x015Fadar, puterea \x015Fi societatea apar impreun\x0103, pentru c\x0103 “f\x0103r\x0103 puterea politic\x0103”, f\x0103r\x0103 acea for\x0163\x0103 de impulsie care genereaz\x0103 mi\x015Fcarea in scopul c\x0103reia e angajat organismul social, societatea e un corp inert aproape de declinul ei”. (G. Burdeau).2

Potrivit aceluia\x015Fi reputat autor francez formele puterii sunt clasificate in forme “preetatice” \x015Fi forme “etatice”.

Puterea apar\x0163ine in cadrul formelor preetatice, grupului, o putere difuz\x0103, ori \x015Fefului sau unui grup minoritar (“puterea individualizat\x0103”), \x0163inand seama de calit\x0103\x0163ile sau meritele “\x015Fefului” de tradi\x0163ii sau obiceiuri etc. totdeauna ins\x0103 temeiul obiectiv  al puterii preetatice, indiferent de forma acesteia, r\x0103mane existen\x0163a comunitar\x0103  \x015Fi confruntarea comunit\x0103\x0163ii cu mediul ambiant. Sacralizarea \x015Fi incercarea de legitimare a puterii, deta\x015Farea ei de func\x0163iile generale ale colectivit\x0103\x0163ii, marcheaz\x0103 inceputul cristaliz\x0103rii puterii \x015Fi al alien\x0103rii acesteia. Statul inc\x0103 nu fusese “inventat”. necesitatea lui devenise stringent\x0103. Autoritatea puterii nu se mai putea sprijini pe credin\x0163e sau cutume. Era necesar un cadru institu\x0163ionalizat care, pe de-o parte, s\x0103 legitimeze puterea iar pe de alt\x0103 parte s\x0103-i asigure realizarea \x015Fi eficacitatea. Ansamblul articulat a\x015F institu\x0163iilor \x015Fi regulilor constituite in acest scop desemneaz\x0103 statul, iar puterea astfel institu\x0163ionalizat\x0103 este o putere etatic\x0103 – puterea de stat. Statul este un concept \x015Fi o realitate, de\x015Fi, cum spunea Kelsen, “ca unitate nu poate fi v\x0103zut, nici auzit, nici pip\x0103it”. Paradoxal, statul este o institu\x0163ie detestabil\x0103, dar \x015Fi indispensabil\x0103. Necesitatea statului se resimte atunci cand el nu exist\x0103.